Ieri am asistat la un exemplu clasic de panică digitală: știrea inițial publicată de Forbes despre presupusa scurgere a 16 miliarde de conturi s-a răspândit prin agențiile de știri și rețelele sociale cu viteza fulgerului. Oamenii și chiar redacții întregi s-au grăbit să redistribuie „senzația” fără să facă cea mai elementară verificare a informației. În scurt timp s-a dovedit că știrea era falsă, bazată pe date vechi, deja cunoscute.
Acest caz este o ilustrare clară a fenomenului pe care antropologii îl numesc „îngrijorare ieftină”.
Ce este „îngrijorarea ieftină”?
Imaginați-vă că primiți pe Messenger un mesaj: „Atenție, părinți! Avertizați copiii să nu accepte gume de mestecat de la necunoscuți pe stradă – pot conține droguri! Trimiteți mai departe tuturor!”. Prima voastră reacție este să distribuiți mesajul în grupul părinților. Nu ați făcut niciun efort special, nu ați verificat informația, însă aveți impresia că ați făcut ceva util și ați protejat copiii cuiva.
Aceasta este „îngrijorarea ieftină”. Este iluzia ajutorului, o metodă de a te simți responsabil și implicat fără a investi resurse reale — timp, bani sau expertiză. Problema este că această „îngrijorare” nu doar că e inutilă, ci chiar periculoasă.
De la distribuire inocentă la amenințare reală
La prima vedere, ce poate fi rău în distribuirea unei avertizări? În cel mai bun caz, ați greșit. În cel mai rău — deveniți instrumentul unor infractori cibernetici.
Panica masivă generată de știrea falsă despre scurgerea gigantică reprezintă acoperirea perfectă pentru atacuri reale. Imaginați-vă sute de mii, dacă nu milioane de utilizatori panicați, care se grăbesc simultan să acceseze site-urile guvernamentale, aplicațiile bancare și alte resurse critice pentru a-și schimba parolele.
Acest val de trafic creează condiții ideale, de exemplu, pentru:
- Mascarea unui atac DDoS: în spatele cererilor legitime ale utilizatorilor panicați este extrem de simplu să ascunzi un atac distribuit de tip denial-of-service, iar sistemelor de protecție le va fi mult mai greu să distingă clienții reali de boți.
- Crearea unui atac DDoS chiar de către utilizatori: creșterea exponențială a traficului generat de oameni reali poate scoate din funcțiune serverele, realizând astfel scopul infractorilor fără implicarea lor directă.
Astfel, bunele intenții devin o armă.
Astfel, bunele intenții devin o armă.
„Până nu trăznește…”: Practica periculoasă în securitate
Să facem o analogie simplă. Nu mergeți cu rezervorul aproape gol, ignorând indicatorul de avertizare, pentru ca apoi să vă grăbiți panicat la benzinărie, după ce auziți la radio că mâine se va scumpi benzina, nu? Un șofer responsabil alimentează la timp.
Atunci, de ce în privința securității digitale mulți acționează diferit? În loc să construiască sistematic protecția, ei așteaptă știri „senzaționale”, pentru ca apoi să acționeze haotic sub imperiul panicii.
Practici fundamentale în securitatea cibernetică și igiena digitală oferă demult soluții pentru majoritatea amenințărilor. Specialiștii vorbesc de decenii despre necesitatea implementării unor măsuri fundamentale de protecție. Chiar dacă scurgerea de ieri ar fi fost reală, pentru un utilizator sau companie bine pregătită, aceasta nu ar fi reprezentat o catastrofă.
Protecție reală, nu panică
Grija reală pentru securitate nu constă în distribuirea știrilor alarmante, ci în acțiuni conștiente și sistematice. Iată ce protejează cu adevărat împotriva scurgerilor de informații, reale sau false:
- Autentificarea multifactorială (MFA): utilizarea soluțiilor moderne MFA (precum Cisco DUO) este un standard obligatoriu. Chiar dacă parola a fost compromisă, fără al doilea factor infractorul nu poate obține accesul.
- Password Manager: permit generarea și păstrarea unor parole unice și complexe pentru fiecare serviciu în parte. În cazul scurgerii de pe un singur site, celelalte conturi ale dumneavoastră rămân în siguranță.
- Sisteme avansate de management al accesului (IAM): în mediul corporate, sistemele Identity and Access Management controlează centralizat cine și la ce resurse are acces, minimizând astfel riscurile de pătrundere neautorizată.
Concluzie: Planificați securitatea, nu panica
Achiziția și implementarea soluțiilor de securitate nu este o sarcină pe care o puteți amâna. Ea trebuie planificată și implementată din timp, exact cum planificați bugetul sau strategia de dezvoltare.
Este necesar să reacționăm la amenințări, dar această reacție trebuie să fie bazată pe o strategie coerentă, nu pe panica generată de „îngrijorarea ieftină”. Construiți-vă protecția în mod sistematic, iar atunci nicio știre despre scurgeri de date nu vă va lua prin surprindere.
Autor: Alexey Shulenkov (Consultant în soluții pe securitate cibernetică, DAAC digital)
Pentru informații detaliate despre soluțiile noastre în domeniul securității cibernetice, vă invităm să vizitați pagina dedicată: Securitate cibernetică.
